Cele mai bune carti ale secolului 21 de pana acum (I)


posted by Laurentzyu on

6 comments

Secolul 21 a venit la pachet cu extrem de multe cărți bune, așadar e imposibil ca această listă să fie completă. Dar pentru că a venit vacanța și cu toții avem nevoie de diferite recomandări, iată câteva dintre cele mai frumoase. 



Vânătorii de zmeie, de Khaled Hosseini

Cartea Vânătorii de zmeie, scrisă de Khaled Hosseini, este publicată la editura Niculescu și este o poveste despre prietenie și trădare, care își poartă cititorii prin Afganistanul ultimelor zile ale monarhiei și până la cele ale atrocităților prezentului. Schimbările de situație uimitoare fac din această carte memorabilă atât o cronică politică, cât și o poveste emoționantă despre copilărie și maturizare. Intriga care pornește cu prietenia dintre Amir, fiul stăpânului, și Hassan, fiul servitorului, se dovedește firul director care unifică întregul roman. Fragilitatea acestei relații, simbolizată de zmeiele de hârtie, este pusă la încercare pe măsură ce stilul de viață al vechiul Afganistan apune. Studiile de caracter, de la portretul lui Amir, cel nesigur și sensibil, la cel al tatălui său, Baba, se întrețes cu istoria Americii și cu cea tumultoasă a Orientului Mijlociu.









Seria Harry Potter, de J. K. Rowling

Volumele Harry Potter reprezintă o serie foarte populară în întreaga lume; ele aparțin genului fantastic și au fost scrise de către autoarea britanică J. K. Rowling. Cărțile tratează o lume a vrăjitorilor, protagonist fiind tânărul vrăjitor numit Harry Potter, alături de prietenii lui, Ron Weasley și Hermione Granger. Povestea se desfășoară în cea mai mare parte la Hogwarts, Școala de Magie și Vrăjitorie, o școală pentru tinerii vrăjitori și magicieni.









Hoțul de cărți, de Markus Zusak


Este anul 1939. Germania nazistă. Ţara îşi ţine răsuflarea. Moartea nu a avut niciodată mai mult de lucru, şi va deveni chiar mai ocupată. Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de catre mama lor să locuiască cu o familie socială în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub şoapta unui singur cuvânt nefamiliar - Kommunist -, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul călătoriei, Moartea îi face o vizită băieţelului şi o observă pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Este Manualul Groparului, lăsat acolo din greşeală, şi este prima ei carte furată. Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citeasca cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cânta la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului, şi de oriunde le mai putea găsi. Hoţul de cărţi este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitură superb măiestrită şi arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a dăruit una dintre cele mai durabile poveşti ale timpurilor noastre.




Seria Jocurile Foamei, de Suzanne Collins

Ai putea supraviețui în sălbăticie, de unul singur, când toți cei din jur fac tot ce pot ca să nu apuci dimineața următoare?

Într-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord se întinde națiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douăsprezece districte conduse cu o mână de fier, în fiecare an este organizat un concurs sadic și sângeros – Jocurile Foamei. Douăzeci și patru de adolescenți sunt răpiți de lângă familiile lor și aruncați în lupta pe viață și pe moarte, televizată în direct și urmărită cu frenezie. Doar unul dintre ei se va întoarce acasă faimos, bogat și... viu. Cine va câștiga cursa nebună pentru supraviețuire?





Splendida cetate a celor o mie de sori, de Khaled Hosseini



În acelaşi stil fermecător, inconfundabil care a făcut din Vânătorii de zmeie un bestseller internaţional, Khaled Hosseini spune în Splendida cetate a celor o mie de sori povestea unei iubiri coborâte parcă din vechile poeme persane, a unei prietenii care nu se dă în lături de la sacrificiul suprem şi a unui oraş care, în ciuda tuturor vicisitudinilor, se încăpăţânează să renască din propria-i cenuşă. În timp ce pe fundal se derulează evenimentele care au marcat istoria Afganistanului în ultimii treizeci de ani – ocupaţia sovietică, jihadul dus împotriva ei, războiul civil şi teroarea instaurată de regimul taliban –, două femei cât se poate de diferite descoperă cât de mare este puterea dragostei şi ce orori pot fi îndurate în numele ei.






Viata lui Pi (editia 2012)
Viața lui Pi, de Yann Martel

Pi Patel, fiul unui director de gradină zoologică din Pondicherry (India), are două atracții neobișnuite: curiozitatea vie față de religie, vizitând pe rând și fără să aleagă biserica, sinagoga și moscheea, și dragostea față de animale. Când tatăl lui Pi hotărăște că familia va emigra în Canada, adolescentul politeist nici nu bănuiește aventura ce-l așteaptă. Nava pe care, alâturi de ai lui, Pi își începe călătoria peste ocean se scufundă. Puținii supraviețuitori, adunați în pripă pe-o barcă, fac cunoștință abrupt: o superbă zebră oloagă, o hienă pătată, un urangutan, un roi de gândaci și paraziți, Richard Parker – un tigru bengalez amețit de răul de mare – și, îngrozit de neașteptații tovarăși de călătorie, Pi Patel. Legea junglei și condițiile precare ale Pacificului își spun cuvântul și pe barcă, supraviețuind alături timp de 227 de zile, ramân Pi și Richard Parker. Ajunși până la urmă la țărm, tigrul dispare fără urmă, iar Pi își spune povestea celor ce-l ascultă. O poveste pe cât de realistă în detaliile ei pământești, pe atât de fabuloasă, parcă scoasă din sertarul cu plăsmuiri al lui Edgar Allan Poe.  



Culoarea sentimentelor, de Kathryn Stockett


În orășelul Jackson din  Mississippi, în anii ’60, trei femei care în mod normal nu ar fi avut  nimic în comun se leagă printr-o prietenie incredibilă. Ceea ce le apropie este un proiect secret care le primejduiește viața, o carte ce pune în discuție convențiile sociale considerate tabu ale vremii lor.

Culoarea sentimentelor, romanul de debut al autoarei Kathryn Stockett, este ceea ce se cheamă un fenomen literar: o carte care a fost respinsă de aproape cincizeci de editori și agenți, publicată în cele din urmă de Penguin Group și primită cu un entuziasm extraordinar de librării, cluburi de carte, bloggeri și critică literară.  Drepturile de traducere au  fost vândute în mai mult de 30 de țări, iar Steven Spielberg a decis să implice studiourile DreamWorks în ecranizarea cărții.






Drumul, de Cormac McCarthy

O iarnă atomică în care nu mai există animale sau plante, singura prezenţă constantă este foamea şi orice întâlnire între două fiinţe omeneşti poate sfârşi într-un act de canibalism. Iată decorul postapocaliptic – definit fie prin absenţe tragice, fie prin prezenţe ameninţătoare – prin care călătoresc un bărbat fără nume şi fiul lui, încercând să ajungă la mare. Au un pistol cu două gloanţe, ceva resturi de mâncare şi nişte pături vechi – şi, foarte important, se au unul pe altul. Supravieţuirea înseamnă însă amoralitate, după cum învaţă copilul studiindu-şi tatăl, a cărui dragoste pare a fi ultimul lucru rămas din lumea veche, ultima realitate confortabilă şi ocrotitoare. „Suntem morţii vii care bântuie prin decorul unui film de groază“ – aceasta este starea de spirit în lumea lui McCarthy, pe care n-o colorează decât foarte rare detalii de un umor nostalgic: ultima sticlă de Coca-Cola sau singura inscripţie care a supravieţuit dezastrului nuclear – rămăşiţele unei lumi semănând neliniştitor de mult cu a noastră.



Bărbaţi care urăsc femeile. Millennium 1
Seria Millennium, de Stieg Larsson


Jurnalist suedez, Stieg Larsson a murit în 2004, în mod neașteptat, în urma unei crize cardiace, la vârsta de 50 de ani, imediat după ce apucase să-i predea editorului său Millennium, o serie de trei romane, însumând 1935 de pagini.Millennium a devenit între timp un fenomen editorial. În țările nordice, "nici o carte în afară de Biblie nu a mai înregistrat astfel de vânzări!"

Mikael Blomkvist, un jurnalist căzut în dizgrație, este angajat să facă investigații asupra unui caz neobișnuit. Însă când acesta face legătura între dispariția Harrietei și un lanț de crime terifiante, săvârșite cu 40 de ani în urmă, misiunea lui devine imposibil de finalizat fără ajutorul unui asistent. Lisbeth Salander, o tânără de 24 de ani, cu o înfățisare de hacker și o inteligență de geniu, pare a fi candidatul perfect pentru această poziție. Neobișnuiții parteneri descoperă un fir ce îi conduce spre un secret incredibil, care îi aruncă în plasa corupției de la cel mai înalt nivel.



Apă pentru elefanți, de Sara Gruen

Primul rând: „Am nouăzeci de ani. Sau nouăzeci și trei. Ori una, ori alta“. Ultimul rând: „Pentru moșneagul ăsta, circul e casa lui“. Între cele două rânduri se desfășoară povestea fascinantă a tânărului Jacob Jankowski, care în anii '30 își face ucenicia vieții într-unul dintre cele mai vestite circuri americane. Angajat să aibă grijă de animale, Jacob va descoperi sub marea cupolă un univers cu personaje bizare și fascinante, dar cu reguli rigide ca ale unei caste. Însă va afla deopotrivă că circul nu înseamnă numai strălucire și culoare, paiete și magie, râsete și ropote de aplauze, ci și animale maltratate, artiști în mizerie încercând să uite sordidul cotidian cu ajutorul alcoolului de contrabandă, violență și prostituție, suferință și tragedii, incertitudini și spaime. Pe acest fundal se perindă o galerie întreagă de figuri memorabile: Unchiul Al, directorul fără scrupule al circului; Kinko, clovnul pitic cu un zâmbet exagerat pictat pe chipul trist; „ciudații“ cu trupuri contorsionate de suferință; imprevizibilul și crudul August Rosenbluth, dresorul de animale care cade victimă celor pe care i-a chinuit; Marlena, frumoasa lui soție, dresoarea de cai, de care Jacob se îndrăgostește năprasnic și alături de care trăiește o pătimașă poveste de iubire; Rosie, elefănțica cu personalitate și cu un secret care-i pune viața în primejdie. Fotografii alb-negru însoțesc textul - instantanee surprinse la circurile americane de la începutul secolului XX, imortalizând o lume unde minunile sunt iscate cu o lovitură de baghetă, se spulberă odată cu ultimul acord al orchestrei, dar îți lasă amintiri de-o viață.


Codul lui daVinci, de Dan Brown


"Opera unui geniu. Dan Brown e unul dintre cei mai buni, cei mai inteligenţi scriitori." - Nelson DeMille 

Aflat la Paris pentru o conferinţă, profesorul american de simbolistică şi istoria artei Robert Langdon primeşte un telefon în toiul nopţii. Bătrânul custode al Luvrului a fost asasinat în muzeu, în circumstanţe stranii, lăsând un mesaj la fel de enigmatic ca zâmbetul Giocondei. Împreună cu Sophie, specialistă în decriptare, Langdon începe o cursă frenetică pentru descifrarea numeroaselor indicii ascunse în picturile lui Leonardo... şi nu numai. Paşii îi poartă de la Paris la Londra şi apoi în Scoţia, pentru a dezvălui un mister păzit cu străşnicie de secole, capabil să zguduie din temelii dogmele creştinătăţii. Roman ecranizat în 2006 de Columbia Pictures.







Middlesex
Middlesex, de Jeffrey Eugenides

Middlesex este, la bază, povestea unui hermafrodit american. Cal(liope) Stephanides, naratorul și protagonistul romanului, suferă de o anomalie genetica rară denumită sindromul deficitului de 5-alfa-reductază. Depășind criza declanșată la paisprezece ani, o dată cu descoperirea adevăratei sale identități sexuale, Cal decide să evite procedurile chirurgicale de schimbare a sexului și să rămână o persoană cu sex „de mijloc.”


Dar majoritatea acțiunii din roman se petrece înainte de nașterea lui Cal, urmărind traiectoria în spațiu și timp a familiei de greci americani Stephanides care, pe parcursul a trei generații, emigrează dintr-un sătuc micuț de pe versantul muntelui Olimp din Asia Mică în Detroitul din vremea Prohibiției, fiind martori ai zilelor sale de glorie din perioada „Motor City” și ai luptelor de emancipare rasială din 1967, pentru a ajunge, în cele din urmă, în suburbia liniștită Grosse Pointe, pe bulevardul Middlesex. Astfel, cronica de familie a emigrării și asimilării devine un roman social despre Detroit, probabil cel mai simbolic dintre orașele americane.



Sâmburele romanului, după cum îl vede însuși autorul, este „portretul unui intersexual, văzut dinăuntru”. În jurul acestuia se țese povestea de familie și, în cele din urmă, povestea istorică. În Middlesex, povestea unei metamorfoze, ideea centrală este reinventarea identității, pe mai multe nivele: grecii devin americani, femeia devine bărbat.



Extrem de tare și incredibil de aproape, de Jonathan Safran Foer


Oskar Schell este inventator, francofil, explorator, pacifist, astrofizician amator, bijutier, admirator al lui Stephen Hawking şi fan Beatles. Are nouă ani. Şi o misiune secretă: să străbată New Yorkul în căutarea încuietorii la care se potriveşte o cheie misterioasă, găsită printre lucrurile tatălui său, victimă a atentatului de la 11 septembrie. Din specia inocenţilor inspiraţi care s-au mai făcut „auziţi“ în literatură de la William Faulkner la Kurt Vonnegut, Oskar filtrează lumea prin lentilele lui de copil supradotat, poate autist, poate doar dureros de precoce. Are o voce uneori exasperantă, alteori nemaipomenit de duioasă, de cele mai multe ori hipnotică – şi un umor involuntar de zile mari. Ceilalţi doi povestitori, la fel de enigmatici, sunt protagoniştii unei iubiri mutilate, puse sub semnul unei alte tragedii a lumii moderne, şi astfel ia naştere ruta narativă World Trade Center – Dresda – Hiroshima, ca o punere în abis a durerii mai multor generaţii.


Cu toate că Jonathan Safran Foer taie în carnea istoriei recente, nici un rând din roman nu reverberează apocaliptic, dulceag sau tendenţios. La catharsisul emoţional pe care îl provoacă această carte contribuie şi componenta ei vizuală, un alt fel de text, crescut din carnea celui present în litere, un alt fel de poveste.

Minunatele oase
Minunatele oase, de Alice Sebold

Alice Sebold a cucerit inimile americanilor în 1999, când și-a publicat volumul de memorii „Lucky” („Norocoasa”), în care a dezvăluit drama violului și a procesului prin care trecuse în adolescență. Pe atunci, poliția a considerat-o „norocoasă” pentru că a scăpat cu viață. În 2002, autoarea a revenit în centrul atenției ca scriitoare de ficțiune, însă e vorba de o ficțiune vizibil marcată de traumele trecutului său – romanul „Minunatele oase” dezvăluie chinurile unui fete de 14 ani care, după ce a fost abuzată sexual, este ucisă cu bestialitate. Întâmplările sunt povestite de victima însăși, care privește lumea lăsata în urmă, de la înălțimea raiului. Nu mai puțin chinuitoare sunt sentimentele părinților săi, care încearcă să se împace cu cea mai dureroasă suferință posibilă: dispariția propriului copil. O lectură cutremurătoare și un posibil răspuns pentru cei care se întreabă ce simt într-adevăr victimele unor asemenea evenimente.





Ispasire
Ispășire, de Ian McEwan


Debutând ca o cronică de familie, romanul Ispășire este, de fapt, o meditație despre locul scriitorului în lume și despre modul în care acesta poate afecta viețile altora prin felul în care înțelege să caute „adevărul”. Adoles­centă fiind, protagonista cărții, Briony Tallis, își dă seama că vrea să abandoneze lumea himerelor pentru a scrie despre oamenii din jur și despre viața reală, dar simțul său exagerat al ordinii și justiției o împinge spre un act social greșit, de pe urma căruia vor avea de suferit cei dragi ei. La bătrânețe, ajunsă o scriitoare de succes, Briony va medita la consecințele faptei sale, pentru a cărei ispășire și‑a dedicat întreaga viață. Dar Ispășire este, totodată, și un excelent roman istoric, McEwan reușind să creeze pagini antologice despre dezastrul de la Dunkerque și rezistența eroică a londonezilor în timpul Blitzkrieg‑ului din 1940.





Atlasul norilor, de David Mitchell

Roman distins cu British Book Literary Fiction Award şi nominalizat la Booker Prize, Nebula Award şi Arthur C. Clarke Award, Atlasul norilor a fost ecranizat în 2012, cu Tom Hanks, Halle Berry, Susan Sarandon, Ben Whishaw şi Hugh Grant în rolurile principale.

Un vizionar postmodern, un maestru al stilurilor şi genurilor literare, David Mitchell combină aventura pură, pasiunea nabokoviană pentru puzzle şi fina analiză psihologică cu un dozaj inteligent de speculaţii filozofice şi ştiinţifice, în tradiţia lui Aldous Huxley, Italo Calvino, Umberto Eco şi Philip K. Dick. Rezultatul este o strălucită ficţiune originală, care ne dezvăluie cum, oricând şi oriunde, voinţa de putere naşte monştri, dar şi cum sufletele oamenilor străbat timpul asemenea unor nori care plutesc pe cer.





Vă aștept în curând pe blog cu cea de-a doua parte a listei. Până atunci, dacă aveți recomandări, nu ezitați să le scrieți sub formă de comentarii la acest articol.


6 comments

Leave a Reply

Ai citit articolul? Spune-ți părerea aici!